cele 8 ramuri

sa purcedem, deci. yoga din filosofia hindusa e un termen generic insumand o serie de actiuni mentale, fizice si spirituale. sau, yoga e pretty much uniunea individualitatii, a sinelui, cu divinul - etimologic vorbind, cuvantul tot unire inseamna. ramurile / scolile / disciplinele yoga sunt probabil cateva sute, iar informatii despre ele... well. where do i even begin. 

firul rosu din aceasta vaga definitie ar fi - de exemplu - Patanjali, despre care se spune ca a sistematizat yoga, adica i-a conferit niste coordonate, o forma, o practica. scrierile lui s-au concretizat prin ceea ce numim the yoga of 8 limbs, sau ashtanga / raja yoga (= uniune regala, imparateasca). 

in the western world, cum le place sa spuna celor care au studiat yoga la ea acasa, yoga a ajuns aproape exclusiv sa fie centrata pe sanatatea si purificarea corpului, practic, pe asane, sau posturi (adica e hatha yoga). ha e luna, tha e soare, deci, complet metaforic vorbind, practicam asanele ca sa echilibram dualitatea din corp, masculinul cu femininul. altfel spus, ca sa ne vindecam / curatam / purificam trupul si sa obtinem - implicit - mare atentie la cuvantul asta - un echilibru spiritual.

ashtanga e hatha yoga par excellence. in orice fel de sala de fitness/centru spa/studio care ofera clase de yoga vom intalni sigur asane de ashtanga, indiferent cum isi denumeste stilul respectivul prof.  

cele 8 ramuri, ramificatii, declinari, metode despre care vorbeam mai sus ar fi asa:

1. yama, respectiv "abtinerea" de la: violenta (ahimsa), minciuna (satya), furt (asteya), sex (brahmacharya) și posesiuni (aparigraha); altfel spus, controlul de sine.
2. niyama, adica "practicarea" / "observarea" puritatii (shaucha), a multumirii/satisfactiei (santosha), a austeritatii (tapas), studiul scripturilor vedice (svadhyaya), devotamentul catre dumnezeu (ishvara-pranidhana); adica disciplina morala.
3. asana (sederea, pozitia); deci posturile concrete, fizice, de yoga.
4. pranayama (respiratia, i.e. controlul fortei vietii, al energiei vitale);
5. pratyahara (abstractia, abstinenta, infranarea organelor de simt); deci, inhibitia senzoriala.
6. dharana (concentrarea, fixarea atentiei asupra unui singur obiect);
7. dhyana (meditatia, contemplarea intensa a adevaratei esente a realitatii);
8. samadhi (eliberarea, starea de iluminare, contopirea constiintei cu obiectul meditatiei) - sau extazul suprem.